A fost un weekend frumos, poate mai putin sambata adica nocturna de sambata cand a fost inghesuiala mare, dar s-o luam frumos si metodic de la inceput.

Asadar, vineri, ora 5 PM, ne “imburdam” de la servici ca tot romanul plini de energie si cu un singur gand in cap: a sosit intr-un final amarnic mult asteptatul sfarsit de saptamana si e timpul sa ne dam! Repede acasa, repede aranjat lucruri, repede impachetat tot in si pe masina, top-top ca cica se pune de-o nocturna. Pornim inspre Baia Sprie, in fata noastra masini cu schiuri intrezarindu-se prin geamul din spate sau expuse la vedere pe portbagajele de deasupra, asadar nu suntem singurii infometati de iarna. Stop in parcarea magazinului Plus din Baia Sprie la asteptat de prieteni. Intre timp masinile cu schiuri continua sa treaca pe drum si s-o coteasca inspre dreapta in intersectia dinaintea spitalului din Baia Sprie. Directia clara: Icoana, Cavnic. Se aduna incet gasca si ne pornim si noi. Drum fara peripetii de genul celor de duminica trecuta, carosabil fara urme de zapada in pofida troienelor masive ce troneaza pe de-o parte si pe cealalta mai ales in aproprierea partiilor. Se cuvine un sincer bravo administratiei si drumarilor din Cavnic.

Ajungem in jurul orei 8 si primul lucru care-l remarc e multitudinea de masini parcate pe marginea drumului. Pai cum? Ce se intampla cu ditamai parcarea ce ne pria atat de bine sezonul trecut? Am aflat ulterior, sambata seara, ca ceea ce a uitat sa mentioneze Cristi Costin, administratorul partiei Icoana, pe langa declaratiile super entuziaste de genul: “E excelent. Am coborat chiar acum partia si pot sa spun ca m-am simtit formidabil. Partia este excelenta.” (sursa) a fost ca si-a tras tarif la parcare. 5 lei. Desigur, tipic romanesc, daca poate scoate bani si de acolo de ce sa nu scoata? De ce sa ofere conditii turistilor? Vrei conditii? Scoate banul. Inteleg cand e vorba de bani de teleski, dar si de parcare? In curand simplul privit la partie va costa 1 leu. Deci bucuria parcarii decente gratuit a durat exact un sezon.

Ajungem si pe partia propriu zisa, nu inainte de a lasa 30 de RON la bar pentru abonamentul de 14 ture. Starea zapezii: intre buna si foarte buna. Mai sunt si hopuri dar nimic critic, nimic ce sa nu fie fun de “cucerit”. In schimb pe ultima parte a partiei, cea abrupta, deja erau iesite cateva pietre temerare. Sugestie catre administratorul partiei: incercati sa arati aceasta zona la anul – pentru a elimina pietrele sau daca e zona stancoasa varsati ceva pamant deasupra. Si daca faceti asta, sper sa nu taxati separat coborarea pe acel segment. Ne-am dat, am obosit, si am zis ca facem un stop la bar. Oferta! 250 ml de suc de mere = 6 RON. Buuun, ne juram ca sambata ne aprovizionam cu toate cele necesare de la Plus… Multe fete (fetze) cunoscute roiesc in jurul cabanei in forma de ciuperca si in general lumea pare multumita si pusa pe distractie. Dintr-o casa sau refugiu din dreapta partiei se aude muzica, niste baieti danseaza prinsi de ritm in jurul unui foc si din cand in cand DJ-ul mai face cate o interventie vocala plina de entuziasm. Ce mai, voie buna la maxim care trebuie sa recunosc ca e destul de contagioasa. Ne mai dam, cobor si pe fasia ingusta dintre teleski si padurea ce desparte cele doua partii precum si pe partia Icoana 2 care e destul de intunecoasa dar parca zapada e mai de calitate si cobori “simtind” partia. Intre timp niste boarderi se instaleaza pe ultima parte a acestei partii si se sparg in figuri pe o mica trambulina…

La un moment dat se defecteaza unul dintre teleski-uri si aflam ca nu sunt sanse sa-si revina in acea seara. Lumea, disperata probabil de marimea cozii de la instalatia ramasa functionala, incepe sa plece acasa. Lucru bun, deoarece coada se reduce incet – incet. Ma mai dau, mai beau o bere, ma mai dau cu mai mult tupeu si incet – incet se face miezul noptii, moment in care ne impachetam cu mic cu mare si ne rasturnam inspre casutele noastre, minunandu-ne de cat de libere sunt drumurile la acea ora. Somn de voie.

Sambata si duminica in episodul urmator…